Pompă de căldură vs centrală pe gaz – care este cea mai bună soluție?
Fie că tocmai ai cumpărat o locuință nouă, fie că vrei să o renovezi pe cea deja deținută, un pas important este sistemul de încălzire. În ultimii treizeci de ani, mulți consumatori români au trecut de la sistemul centralizat de termoficare la cel individual, iar opțiunile disponibile pe piață s-au înmulțit în ritmul dezvoltării tehnologice. Principalele soluții actuale sunt pompele de căldură și centralele pe gaz. Care sunt mai potrivite?
O scurtă observație despre centralele pe gaz
Trebuie să remarcăm că, în termeni de specificații, centralele pe gaz nu se nasc cu drepturi egale. Cele convenționale, cu care ne-am obișnuit cu toții, au un randament de circa 94%, un consum relativ ridicat și sunt destul de poluante. Spre deosebire de ele, centralele termice în condensare au un randament care ajunge la 110% datorită recuperării condensului, sunt mai rezistente și mai durabile, consumă mai puțin și sunt mai prietenoase cu mediul datorită principiului de funcționare.
Așadar, am stabilit că o centrală termică în condensare este soluția optimă. Atunci, întrebarea mai pertinentă pe care trebuie să o punem este, de fapt...
Pompă de căldură sau condensare – ce alegem?
Deși rezultatul scontat e același (încălzirea locuinței și a apei menajere), vorbim despre două sisteme substanțial diferite. Prima variantă se bazează pe un principiu mai diferit. Ea absoarbe energia termică din aerul sau solul înconjurător și o transportă în casă prin intermediul unui agent frigorific. A doua folosește o sursă de combustibil care degajă căldură prin ardere. Ambele au avantajele și dezavantajele lor, așa cum vom vedea în listele de mai jos.
Pompele de căldură: |
Centralele pe gaz: |
+ Utilizează energie regenerabilă cu un consum scăzut de curent electric, protejând mediul și resursele într-o mult mai mare măsură + Permit recuperarea investiției și generează economii mai mari pe termen lung + Pot și să răcească locuința + Sunt o soluție mai bine adaptată la viitor: tendința generală în societate și forurile decizionale este de a prioritate unor sisteme mai ecologice - Au costuri de montare mai mari, mai ales pompele sol-apă - Au costuri de achiziție mai mari - Cu excepția sistemelor hibride, sunt mai puțin potrivite pentru zone cu climă severă - Au un necesar de spațiu mai mare, unitatea exterioară trebuie montată afară, cu respectarea anumitor condiții (emisia de zgomot care îi poate deranja pe vecini, evitarea orientării spre nord etc.)
|
+ Au costuri de montare reduse, mai ales în cazul unei instalații deja existente + Oferă costuri de achiziție și depanare accesibile + Nu depind la fel de mult de temperaturile ambiante + Au un randament stabil, sistemul este mai simplu și utilizatorii sunt mai familiarizați cu el - Au un consum mai ridicat, iar gazul ars este o sursă de energie finită - Emit gaze și noxe în aerul înconjurător - Depind de variațiile la prețurile gazelor, care la rândul lor depind de factori aflați în afara controlului consumatorilor (criză economică, context geopolitic etc.) |
Cât de mult contează amplasarea?
Dacă te afli într-o zonă mai izolată, unde nu ajunge rețeaua de gaz metan, pompa de căldură devine automat mai atrăgătoare. Însă un alt factor, poate mai important decât toate celelalte, este tipul construcției în care se va face instalarea: bloc de apartamente sau casă privată. Deși există soluții speciale pentru montarea pompei de căldură la apartament, montarea sa la sol într-un imobil propriu dă mai puține bătăi de cap utilizatorilor, care au mai multă libertate în amplasarea unității exterioare și, bineînțeles, și mai mult spațiu util. De altfel, cei care au o curte proprie și un teren compatibil pot opta pentru pompele geotermale. Un alt aspect este și vârsta construcției: într-o clădire veche, unde există deja țevi și calorifere/încălzire în pardoseală, s-ar putea să preferi o centrală pe gaz datorită costurilor. Într-una nouă, nu vei fi la fel de condiționat de aceste considerente.
Sistemul hibrid cu pompă de căldură și centrală pe gaz – soluția ideală?
Ambele soluții au avantajele lor, așa că, de ce am exclude unul în detrimentul celuilalt? Un sistem hibrid se va axa pe pompa de căldură, care va asigura încălzirea (sau răcirea, la nevoie) în majoritatea lunilor din an. Aceasta își va îndeplini funcția când temperaturile sunt moderate. Însă, când temperaturile scad sub un anumit prag în lunile de iarnă, de exemplu, sub -7°C, centrala poate prelua „greul”, intervenind pentru a compensa randamentul mai scăzut al pompei de căldură. Poți seta punctul la care intervine centrala pe termostat sau pe sistemul de comandă. Pe de o parte, te bucuri de randamentul și energia ecologică generată de o pompă de căldură. Pe de alta, centrala termică îți oferă o încălzire constantă și siguranța unui sistem mai clasic. Nu ai decât de câștigat!