Istoria aparatului de aer condiționat: când și de către cine a fost inventat?
Aparatele de aer condiționat asigură un nivel ridicat de confort termic vara, ferindu-ne de căldura înăbușitoare din zilele cu umiditate foarte mare. Aparatul de aer condiționat a fost inventat la începutul secolului al XX-lea, dar a fost folosit inițial în alte scopuri.
Află cine a inventat aparatul de aer condiționat și descoperă scurta istorie a acestei tehnologii care ne poate îmbunătăți confortul de acasă în timpul verii.
Cine a inventat aparatul de aer condiționat?
Aparatul de aer condiționat a fost inventat de Willis Carrier, un inginer născut în Angola în 1876 care a absolvit Universitatea Cornell din S.U.A. în 1901. În 1902, Carrier a proiectat primul sistem de aer condiționat din lume, la un an după ce a fost angajat de compania americană Buffalo Forge.
Carrier a avut ideea în timp ce aștepta un tren în gara Pittsburgh și, văzând valul de pâclă, și-a dat seama că poate usca aerul și poate produce ceață. Willis Carrier și-a dat seama că este posibil să creeze aer cu un anumit nivel de umiditate, idee care a dus la inventarea primului aparat de aer condiționat în decurs de un an.
Cum a fost inventat aparatul de aer condiționat
Primul sistem de aer condiționat nu a fost un aparat de răcire a locuințelor, ci un aparat de aer condiționat pentru industria tipografică. Era format dintr-un ventilator care sufla aer spre presele de tipar, folosind serpentine umplute cu apă rece.
Aerul în contact cu serpentinele se răcea, reducând temperatura aerului din jurul preselor de tipar și ajutându-le să funcționeze mai eficient. În vremea respectivă, căldura și umiditatea dăunau utilajelor de tipărit, făcând paginile să se umfle și estompând cerneala.
Acest sistem de răcire de bază nu era, în mod evident, foarte eficient, deoarece tehnologia era încă la început. Cu toate acestea, a avut un efect interesant asupra confortului lucrătorilor din industria tipografică, deoarece aerul rece le-a îmbunătățit semnificativ mediul de lucru.
Pe lângă faptul că nu erau foarte eficiente, primele aparate de aer condiționat au fost și periculoase. Acestea utilizau substanțe toxice drept gaz frigorific, cum ar fi amoniacul și clormetanul, astfel încât, dacă se spărgea compresorul, inhalarea acestor gaze se putea dovedi fatală. În 1928, aceste substanțe au fost înlocuite cu compuși care erau mai siguri pentru oameni, cum ar fi clorofluorocarburile, dar mai târziu s-a descoperit că și acestea erau foarte dăunătoare pentru stratul de ozon.
Aparatele de aer condiționat moderne nu folosesc substanțe toxice sau poluanți. Acesta au folosit inițial R410A, compus format din R32 și R125, un lichid care nu este dăunător stratului de ozon și are un impact mai mic asupra mediului. Cu toate acestea, astăzi folosesc mai ales R32 pur, un gaz frigorific mai ecologic care nu dăunează stratului de ozon, face sistemul de răcire mai eficient și are un efect de seră de trei ori mai mic decât R410A.
Primul aparat de aer condiționat adevărat din istorie
Primul model modern de aer condiționat din istorie a fost produs de Carrier în 1922. Se numea Compresor de refrigerare centrifugal și era un dispozitiv mult mai puternic și mai compact decât primul prototip din 1902. Acest aparat a fost proiectat și pentru industrie, în principal pentru a îmbunătăți condițiile de muncă în fabrici vara și pentru a contribui la mărirea productivității lucrătorilor.
Acest aparat a introdus o inovație tehnologică importantă: compresorul centrifugal. Acesta comprima gazul frigorific prin forța centrifugă, folosind rotoare speciale de mare viteză. În trecut, pe de altă parte, compresoarele comprimau gazul frigorific prin intermediul motoarelor cu ardere internă, similare celor din cadrul autovehiculelor.
În anii ’20, utilizarea aparatelor de aer condiționat a început să ia amploare în cinematografe, acestea fiind spații închise în care aerul era adesea foarte cald și viciat. Instalarea aparatelor de aer condiționat în cinematografe a făcut ca tehnologia să fie mai cunoscută și apreciată de populație, fiind instalată ulterior în bănci, birouri, hoteluri, spitale, magazine și unele reședințe private de lux.
Răspândirea în masă a aparatelor de aer condiționat a avut loc de abia după cel de-al doilea război mondial, când primele aparate de dimensiuni mici au fost vândute la prețuri mai mici, pentru uz casnic. Din acel moment, aparatul de aer condiționat a devenit faimos în întreaga lume și utilizarea sa s-a răspândit atât pentru medii de lucru, cât și în cadrul celor rezidențiale.